Vederea joacă un rol esențial în menținerea bunăstării generale, asigurând o mare parte din percepția și interacțiunea noastră cu mediul înconjurător. Influențându-ne semnificativ calitatea vieții, conservarea sănătății vizuale depinde de un vast complex de factori, printre care identificăm somnul drept reper major.
Somnul în sine este considerat o perioadă de refacere a întregului organism, inclusiv a ochilor, care, în cursul intervalului de activitate, sunt expuși la diverși stimuli, precum: lumină, fum, praf, substanțe iritante, poluante, etc. Așadar, în timpul somnului, aceștia au ocazia de a se destinde, moment în care musculatura oculară se relaxează, iar celulele implicate direct în mecanismele funcției vizuale pot reveni eficient la starea lor de repaus.
Care este conexiunea dintre calitatea somnului și sănătatea ochilor?
Cu toții am constatat că, după ce avem parte de un somn intens, relaxant, ne trezim cu ochii mai luminoși, sesizându-i cu adevărat odihniți. Fundamentul acestei percepții rezidă în faptul că am experimentat etapa cea mai profundă a ciclului de somn, și anume: faza REM (Rapid Eye Movement). Aceasta presupune, după cum și denumirea sugerează, existența unor mișcări rapide ale globilor oculari, dar și a altor manifestări, dintre care specificăm: pulsul crescut, o respirație neregulată și un înalt grad de activitate cerebrală.
Astfel, în mod neașteptat, pe parcursul acestei perioade de presupus repaus, organismul nostru se află într-o condiție destul de similară cu starea clasică de conștiență, dar prezentând relaxarea completă a mușchilor voluntari, cu excepția celor extrinseci ai globului ocular. Aceștia facilitează coordonarea și controlul diferitelor mișcări oculare, având impact semnificativ asupra performanțelor vizuale generale și asupra calității vieții printr-o mai bună adaptare la medii vizuale complexe.
Privarea cronică de somn determină slăbirea mușchilor, cu efect negativ în abilitatea de a focusa sau de a asigura o poziție constantă a ochilor, acțiuni esențiale în citit, la urmărirea obiectelor aflate în mișcare sau pentru menținerea țintei. Un simptom recurent în timpul dimineții este ca ochii să fie grei/obosiți, să resimțiți dureri de cap, să experimentați spasme vizuale sau o sensibilitate crescută la lumină, toate acestea determinând vedere încețoșată.
Întrucât închiderea prelungită a pleoapelor influențează compoziția lacrimilor față de starea de veghe, are loc activarea glandei lacrimale, asigurându-se regenerarea optimă a ochilor pe timpul nopții. Deci, printre funcțiile majore ale somnului REM menționăm stimularea secreției lacrimale, cu rol în lubrifierea suprafeței oculare și în reducerea riscului infecțios local. Mișcările rapide ale ochilor din această etapă facilitează redistribuirea filmului lacrimal, prevenind uscarea corneei și contribuind la eliminarea particulelor străine.
Lipsa somnului întrerupe aceste procese, determinând aspectul clasic de ochi „injectați” (înroșiți), sindromul de ochi uscat (senzația de arsură, mâncărime, roșeață, vedere încețoșată), astenopie (oboseala acomodativă) cauzată de cititul și de privitul îndelungat la un ecran sau de expunerea la lumină puternică – toate acestea fiind surse importante de stres ocular. Pentru purtătorii de lentile de contact, reamintim importanța respectării rutinei de înlăturare a acestora înainte de culcare, deoarece păstrarea lor pe parcursul nopții limitează aportul de oxigen și poate favoriza dezvoltarea unor infecții bacteriene locale.
Studii actuale demonstrează influența complementară a celor două etape principale ale somnului – REM și NREM (Non-Rapid Eye Movement) în optimizarea performanțelor cognitive. În cursul somnului NREM, cu precădere în faza cea mai profundă a sa (atunci când organismul se recuperează), creierul nostru experimentează o intensificare a numărului de conexiuni neuronale, optimizând integrarea noilor informații. Acest fenomen se numește neuroplasticitate și presupune deci, formarea activă de noi sinapse, esențială în procesarea inițială a stimulilor (de pildă, vizuali).
Ulterior, în timpul somnului REM, plasticitatea sinaptică este reglată, producându-se stabilizarea cunoștințelor deja acumulate pe parcursul zilei. Prin acest mecanism se realizează consolidarea memoriei, inclusiv a celei vizuale, prevenind interferențele cu experiențe de învățare viitoare.
Astfel, somnul contribuie eficient la dezvoltarea abilităților vizuale necesare în activități precum: cititul, orientarea noastră în spațiu și optimizarea capacității de identificare. Date recente sugerează importanța monitorizării oftalmologice la persoanele cu tulburări cronice de somn, întrucât acestea sunt mai predispuse la apariția unor patologii oculare grave. La pacienții cu sindrom de apnee obstructivă în somn a fost demonstrat riscul crescut de glaucom, afecțiune ce compromite ireversibil nervul optic, responsabil de transmiterea informațiilor vizuale de la ochi la creier.
Apneea obstructivă în somn se soldează cu pauze prelungite, apărute involuntar în cursul respirației, perturbând aportul de oxigen al organismului. Cercetările au evidențiat că 40% dintre cei care suferă de această maladie, sunt mai predispuși să dezvolte glaucom, întrucât scăderea nivelurilor de oxigen în sânge poate cauza leziuni ale nervului optic, determinând în timp pierderea permanentă a vederii.
Așadar, un ritm somn-veghe corespunzător contribuie semnficativ la bunăstarea corpului uman, cu impact benefic inclusiv asupra sănătății ochilor noștri. Amintiți-vă deci, că îngrijirea lor este parte integrantă a stării generale de bine, așa că faceți întotdeauna din somn o prioritate!
Cum putem crea mediul ideal unui somn odihnitor?
- Un mediu întunecat favorizează producția melatoninei, hormonul care induce somnul. Evitarea luminii albastre emise de dispozitivele electronice înainte de culcare și utilizarea unor draperii opace sau a unei măști de somn poate optimiza calitatea acestuia.
- Temperatura potrivită unui somn adecvat variază de la o persoană la alta, însă majoritatea studiilor sugerează că temperatura camerei între 16°C și 18°C este optimă. Temperaturile mai ridicate provoacă un somn fragmentat, iar cele prea scăzute pot cauza disconfort și treziri frecvente.
- Zgomotul ambiental influențează în mod negativ calitatea somnului. Deși unii oameni pot dormi într-un mediu cu zgomot de fond, cercetările arată că expunerea continuă duce la scăderea duratei somnului și la treziri repetate. Folosirea unor dopuri de urechi contribuie la mascarea sunetelor perturbatoare.
- O cameră cu aer curat este crucială unui somn profund. Nivelul de CO2 dintr-o încăpere influențează calitatea somnului, iar un mediu bine ventilat reduce riscul de treziri nocturne și poate îmbunătăți durata somnului REM. De asemenea, folosirea unui umidificator în caz de aer prea uscat ajută la menținerea unui somn confortabil.
- Alegerea unei saltele și a unor perne de fermitate moderată care să ofere un suport adecvat este esențială pentru prevenirea durerilor de spate și a disconfortului musculoscheletic pe durata nopții. De asemenea, lenjeriile de pat din materiale naturale, cum ar fi: bumbacul sau inul, contribuie la un somn mai confortabil.
- Exercițiile fizice regulate sporesc profunzimea somnului și reduc timpul necesar pentru a adormi; totuși, este recomandat ca activitatea fizică intensă să fie evitată în apropierea orei de culcare, din cauza unui potențial efect energizant.
- Evitarea stimulilor precum consumul de cofeină, de alcool și mesele copioase înainte de culcare este, de asemenea, importantă. Aceste obiceiuri pot perturba stadiile de somn profund și cresc riscul de insomnie. De asemenea, un ritual de relaxare înainte de culcare, cum ar fi lectura, muzica ambientală, băile calde sau practicarea unor tehnici de respirație, poate ajuta la inducerea unui somn odihnitor.
- Menținerea unui program regulat este esențială pentru reglarea ritmului circadian, ceasul biologic intern care controlează ciclurile de somn și veghe. Studiile arată că respectarea unui orar constant de culcare și trezire îmbunătățește calitatea somnului, scăzând frecvența insomniilor și crescând nivelul de energie pe parcursul zilei.