Glanda tiroidă este o glandă în formă de fluture, localizată în partea anterioară a gâtului. Ea este o glandă endocrină ce produce hormoni care acționează asupra tuturor celulelor din organism. Hormonii tiroidieni ajută corpul să folosească energia rezultată din procesele biochimice ce au loc în organism, ajută la termoreglare (menținerea temperaturii corpului) și ajută la buna funcționare a creierului, inimii, mușchilor și altor organe din corp.
Boala oculară tiroidiană este o afecțiune autoimună, inflamatorie ale cărei cauze încă nu au fost complet elucidate. Aceasta reprezintă o afectare orbitară foarte frecventă și este una din cele mai comune cauze de ptoză palpebrala (căderea pleoapei) la adult. Studiile arată că unul din trei pacienți diagnosticați cu boală Graves, cea mai comună formă de hipertiroidism (secreție în exces de hormoni tiroidieni), dezvoltă afectare oculară.
Simptomele afectării oculare pot apărea în orice moment, însă de cele mai multe ori ele apar în primul an de la diagnosticul de hipertiroidism.
Simptomele bolii tiroidiene oculare sunt reprezentate de:
- senzația de nisip în ochi, fotofobie (sensibilitate la lumină),
- durere oculară spontană sau accentuată de mișcările oculare,
- hiperemie conjunctivală (conjunctiva reprezintă foița ce învelește partea albă a ochiului),
- hiperemia pleoapelor, edem al pleoapelor
- proptoză (ochii sunt împinși în afara orbitelor ca urmare a inflamației de la nivelul mușchilor extraoculari creând impresia că persoane se holbează la ceva),
- retracția pleoapelor (ca urmare a împingerii către anterior a globilor oculari, pleoapele sunt împinse către posterior ducând la evidențierea unei părți mult mai mari de scleră, partea albă a ochiului),
- vedere dublă ca urmare a inflamației de la nivelul mușchilor extraoculari
- afectarea nervului optic (nervul optic face legătura între ochi și creier). Inflamația de la nivelul mușchilor extraoculari poate determina compresie la nivelul nervului optic cu pierderea celulelor nervoase manifestată prin scăderea treptată a acuității vizuale, afectarea percepției culorilor, scăderea sensibilității la contrast și apariția defectului pupilar aferent.
Dacă prezentați unul dintre simptomele de mai sus este recomandat să consultați un medic oftalmolog.
Pentru stabilirea diagnosticului de afectare oculară tiroidiană medicul oftalmolog vă va efectua o serie de teste. Acestea sunt reprezentate de:
- Exoftalmometrie (se măsoară gradul exoftalmiei, cât de ieșiți sunt ochii în afara orbitei cu ajutorului unui aparat numit exoftalmometru)
- Testarea vederii colorate (se realizează cu testul Ishihara) – evaluează afectarea nervului optic
- Tomografie în coerență optică – evaluează afectarea nervului optic
- Câmp vizual – evaluează afectarea nervului optic
În urma examenului clinic și paraclinic, medicul oftalmolog stabilește diagnosticul de certitudine și întocmește un plan de tratament individualizat pentru fiecare pacient în parte.
Până la prezentarea la medicul oftalmolog pacientul suspect de afectare oculară tiroidiană poate să își administreze lacrimi artificiale (exemplu: Thealoz-Duo, Hyabak) cu scopul de a lubrifia suprafața oculară și a ameliora din simptomele oculare.