“Simt o tensiune în ochi…” este o expresie… și un motiv de prezentare la medicul oftalmolog. Dar avem tensiune în ochi sau tensiune la ochi?
Tensiúne f. (lat. ténsio, -ónis, d. téndere, a întinde). Stare a ceea ce este întins; încordare
- Fizică – Tensiune de vapori = Presiunea vaporilor produși de un lichid într-un spațiu închis.
- Fiziologie – Tensiune arterială ( TA ) = Presiune cu care circulă sângele în artere, echivalentă cu presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali.
- Oftalmologie – Tensiunea intraoculară (TIO) = Presiunea exercitată de lichidele intraoculare asupra pereților globului ocular.
A nu se confunda lichidul intraocular (înăuntrul ochiului) cu lacrimile. Lacrimile spală suprafața globul ocular (dinafară); acestea sunt produse de glanda lacrimală și se scurg prin unghiul intern al ochiului în cavitatea nasului.
Lichidele intraoculare sunt umoarea apoasă și umoarea vitroasă (corpul vitros).
UMOÁRE s. f. 1. lichid în care se scaldă celulele organismului. ♦ ~ apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; ~ vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros.
Globul ocular își păstrează tonusul prin mecanisme fine de reglare între cantitatea de umoare apoasă care se formează (se secretă) și cea care trebuie să se elimine. Astfel, globul ocular are o consistență – similitudine ar fi între un bob de strugure ce fără conținut, uscat, devine stafidă.
În mod normal, sistemele de formare-eliminare ale umorului apos mențin valoarea tensiunii intraoculare normale între 10 și 21 mmHg.
Tensiunea intraoculară se masoară în cadrul consultației de catre medicul oftalmolog cu aparate speciale ce se numesc tonometre. Tensiunea intraoculară nu este constantă, are variații pe parcursul unei zile. Prezintă un maxim dimineața și un minim către seară. O singură înregistrare a tensiunii intraoculare poate fi așadar înșelătoare, nefiind obligatoriu valoarea maximă din acea zi.
Aparatele ce masoară tensiunea intraoculară (tonometre) au evoluat. Se utilizează tonometria digitală (tonometru non-contact, puff-air). Această metodă de măsurare a tensiunii intraoculare este non-invazivă și non-contact. În acest caz nu este nevoie de picături oftalmice anestezice. În timpul procedurii, medicul nu atinge direct ochiul, ci este folosit un jet de aer care aplatizează corneea.
În cazurile la limită, se măsoară tensiunea intraoculară printr-o metoda contact, aplanotonometrie, care presupune instilarea de picături anestezice, ulterior substanță colorantă și examinarea la biomicroscop, prin aplicarea unui dispozitiv pe cornee. Pentru a fi declarată în limite normale, TIO trebuie corelată cu pahimetria. Grosimea corneei sau pahimetria este o investigație în funcție de care se ajustează tensiunea. O cornee subțire se corelează cu o tensiune intraoculară masurată mai mică, iar o cornee mai groasă, cu o tensiune mai ridicată.
Este important să se masoare tensiunea intraoculara?
Răspunsul este: DA !
Creșterea presiunii intraoculare (hipertensiunea intraoculară) duce la glaucom, o boală gravă, ireversibilă ce poate duce la orbire.
Glaucomul este o boală “ascunsă”, care de cele mai multe ori nu prezintă niciun semn bolnavului, astfel ca în momentul în care bolnavul constată sau conștientizează o înrăutățire a vederii, de cele mai multe ori este prea târziu. Glaucomul poate să apară la orice vârstă, chiar și la copil, dar este mai frecvent la persoanele cu vârste peste 40 de ani.
De aceea, cauza senzației de “tensiune în ochi” trebuie elucidată prin măsurarea tensiunii intraoculare la un consult oftalmologic.
Dr. Laura Țuru, Medic Primar Oftalmolog