Home Afecțiunile ochilor Copilul tău se freacă la ochi? Ce înseamnă și de ce trebuie „tratat”
frecatul la ochi

Copilul tău se freacă la ochi? Ce înseamnă și de ce trebuie „tratat”

by Florentin

Organismul uman are multiple metode de a răspunde atât la stimulii externi, cât și interni. Aceste răspunsuri sunt, de fapt, semne de alarmă care să ne atenționeze că ceva nu este în regulă. Cel mai clasic exemplu ar fi durerea. Acesta este răspunsul evolutiv al organismului la diverse cauze care ne-ar putea deteriora starea de sănătate și pentru care trebuie să intervenim. Același lucru reprezintă și “frecatul ochilor”. Deși un obicei aparent inofensiv, prezența acestuia nu este naturală. Acesta reprezintă reacția organismului, mai ales al unui copil, împotriva unui stimul ocular care poate periclita buna funcționare a ochilor. 

 

Cauzele frecatului la ochi

Cauzele acestui obicei sunt multiple. Printre cele mai frecvente se numără alergiile, conjunctivitele, corpii străini și sindromul de ochi uscat. 

Alergiile pot fi provocate de polen, praf, blana animalelor, etc.. Din punct de vedere ocular, acestea determină senzația de mâncărime (prurit), vinovata principală pentru inițierea frecatului, lăcrimare sau roșeață oculară și apar după contactul cu factorul alergen.

Conjunctivitele sunt cel mai adesea cauzate de un virus sau de o bacterie. Pacientul se poate prezenta cu ochi roșii, secreții gălbui la nivelul ochilor, ochi lipicioși la trezire sau dureri oculare, din cauza senzației de ochi uscat determinată de perturbarea filmului lacrimal. Din pricina acestei senzații apare și frecatul ochilor. 

Corpii străini determină nevoia frecatului la ochi din motive evidente, anume tentativa repetată de a îndepărta acel corp străin de pe suprafața oculară. Aceasta reacție poate agrava și chiar deteriora întreg tabloul clinic al pacientului. Din cauza faptului că odată cu frecatul ochilor, corpul străin se poate mobiliza și deplasa printre pleoape și cornee,  acesta poate duce la eroziuni epiteliale corneene și apariția consecutivă a durerilor oculare, a fotofobiei și chiar a unei suprainfecții. 

Sindromul de ochi uscat este din ce in ce mai frecvent întâlnit în rândul populației pediatrice. Factorul principal constă în utilizarea excesivă a telefoanelor, tabletelor sau calculatoarelor. Privitul ecranelor inhibă reflexul de clipit, astfel este împiedicată refacerea filmului lacrimal cu deteriorarea consecutivă a acestuia. Frecatul ochilor este în acest caz un semn de stimulare a producerii de film lacrimal. 

Nu în ultimul rând, frecatul la ochi poate reprezenta pur și simplu un obicei cotidian, frecvent întâlnit dimineața la trezire sau determinat de un mediu bogat în praf sau chiar fără un motiv exact, stimulat doar de senzația plăcută pe care o oferă.

 

Este complet inofensiv frecatul la ochi?

Răspunsul este clar nu. Cel mai mare risc al acestui obicei este afectarea structurală a corneei. Corneea este una dintre cele mai importante structuri oculare pentru vederea clară. Aceasta este situată în fața irisului (partea colorată a ochiului). Este formată din fibre de colagen, dispuse într-un mod specific, astfel încât corneea să fie transparentă și să aibă o formă ușor curbată precum un dom.

Frecatul ochilor este un stres fizic pentru cornee, determinând dezordonarea acestor fibre de colagen. Corneea se subțiază pe alocuri, astfel că în cadrul formei regulate de dom poate apărea un con (ectazie corneană). Odată apărut și netratat, keratoconusul evoluează în 4 stadii. La copii ritmul evoluției este mai rapid. Pacientul acuză o scădere progresivă și nedureroasă a vederii. Poate fi ușor suspicionat dacă pacientul are nevoie de schimbare de ochelari periodică, din cauza creșterii de la un consult la altul a dioptriei cilindrice. 

Riscul formării keratoconusului este mai mare la copiii care se freacă la ochi persistent și pe o durată mai lungă de timp, care au în familie cazuri de keratoconus sau care suferă de afecțiuni de natură atopică precum rinită alergică, astm bronșic sau dermatită atopică.

Diagnosticul se pune printr-o investigație imagistică ce poartă numele de topografie corneană. Tratamentul în faze incipiente constă în crosslinking cornean, iar în fazele cele mai avansate se ajunge la tratament chirurgical (inele intracorneene sau transplant de cornee).

 

În concluzie, dacă îți observi copilul că se freacă des sau persistent la ochi, este nevoie de un consult oftalmologic cât mai curând, iar acest obicei trebuie cât mai degrabă înlăturat.

 

Dr. Mario Vasilescu, medic oftalmolog

Ar mai fi util să citești și