Louis Braille (4 ian.1809 – 6 ian. 1852) a fost un pedagog francez care a inventat, dezvoltat și implementat alfabetul Braille, de tipărire și scriere pentru nevăzători.
La vârsta de 3 ani, fiu de cizmar fiind, în urma unui accident produs în atelierul tatălui său, își pierde vederea, mai exact din cauza unui oboi- o unealtă specifică atelierelor de pielărie ale vremii.
Acesta urmează cursurile școlii comunale din locul natal, iar în 1819 intră la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători din Paris. Din 1822 , experimentează procedeul „scrierii nocturne”, începe cercetările sale pentru elaborarea unui nou sistem de scriere pentru nevăzători, terminând alfabetul Braille în 1824, utilizând chiar oboiul ce i-a cauzat orbirea.
Ce înseamnă de fapt Alfabetul Braille? Literele sunt compuse din puncte ieșite în relief care pot fi simțite cu ajutorul degetelor; de la A la Z având fiecare o aranjare corespunzătoare. Sistemul prevede o matrice de șase puncte ordonate pe două coloane de câte trei puncte cu o combinație unică penrtu fiecare literă, dar și pentru diverse simboluri.
Louis Braille studiază algebra, gramatica și geografia si transcrie chiar si notația muzicală în Braille. Astfel, este numit profesor la Institutul Regal al Tinerilor Nevăzători. În 1834 se trece de la scrierea Braille pe o parte a paginii la imprimarea față/verso, Louis își prezintă sistemul de scriere la expoziția de industrie, urmând ca în 1847 sa demareze procesul imprimării limbajului Braille.
Dintr-o întâmplare nefericită, Omul Louis Braille a ales să ofere o șansă semenilor săi, a ales lupta, a ales credința și nădejdea că poate dărui viziune celor în întuneric, producând nu doar un simplu alfabet tactil ci un concept care a dăinuit și care joacă azi un rol important în procesul de dezvoltare, evoluție și integrare socială a nevăzătorilor.
Dr. Călin-Ghercea Silvia-Simona, medic oftalmolog (Spitalul Onioptic Craiova)