Termenul de keratita indica procesul inflamator al corneei. Cornea este membrana subțire și transparenta din partea anterioara a ochiului, cunoscută drept „sticla” sau „geamul ochiului”.
Înțelegerea gravității acestei patologii inflamatorii este esențială, dat fiind faptul ca aceasta membrana transparenta -corneea- reprezintă prima lentila a caii optice acoperită constant cu o pelicula lacrimala.
Keratita este o afecțiune care poate influența într-un mod negativ calitatea vieții pacientului prin natura durerilor oculare, vederii încețoșate și lăcrimarea excesiva.
Este important sa reținem faptul ca aceasta patologie inflamatorie corneana poate fi de natura infecțioasă sau neinfecțioasă. Printre cele mai comune cauze non infecțioase întâlnim imunitatea scăzută, expunerea la lumina intensa, sindromul de ochi uscat și leziuni minore (cauzate de prezenta unui corp străin cornean sau portul îndelungat al lentilelor de contact).
De-a lungul timpului, s-a demonstrat faptul ca diverse bacterii, ciuperci, virusuri și paraziți afectează în mod evident corneea, ducând către o keratita de etiologie infecțioasă, cu o evoluție mai mult sau mai puțin favorabila.
Reținem faptul ca exista câteva categorii de persoane expuse la risc infecțios:
- Înotători în lacuri sau ape neclorurate
- Purtători cronici de lentile de contact (Riscul provine de obicei din purtarea acestora mai mult decât este recomandat, dezinfecția necorespunzătoare sau purtarea lentilelor de contact în timpul înotului). Atenție! Este recomandat sa NU purtam lentile de contact la piscina!
- Prezenta în organism a unei infecții active herpetice (Infecția cu virusul Herpes simplex (HSV) poate progresa de la o simpla conjunctivita pana la keratita.)
Formele de keratita sunt întotdeauna simptomatice, iar semnele inflamației corneene pot fi percepute chiar și de către pacient.
Primul simptom recunoscut este durerea oculara severa care apare rapid, însoțită de sensibilitate dureroasa la lumina (fotofobie), ochi roșu (hiperemie conjunctivala) și lacrimare excesiva. Pacientul care suferă de keratita, pe lângă simptomele tipice, percepe și o alterare a vederii, descrisa drept „vedere încețoșată” și de senzația de corp străin în interiorul ochiului.
Medicul oftalmolog va căuta cu atenție, cu ajutorul biomicroscopului, semnele specifice afectării corneene, semnele inflamației și alte modificări structurale la nivelul conjunctivei, prezenta edemului cornean, ulcerații stromale, perforații sau subțieri corneene.
Severitatea keratitelor este variabila și este esențial un diagnostic etiologic, adică stabilirea factorului declanșator (infecțios sau non infecțios). Lăsată netratata, keratita poate evolua pana la afectarea corneei în totalitate, compromițând vederea pacientului.
Nu este recomandată utilizarea picăturilor pentru ochi cu cortizon înainte de a consulta medicul oftalmolog. Utilizarea nejustificata și neglijenta poate agrava simptomele și poate provoca modificări vizuale permanente.
Când sa merg la doctor?
Dacă observați oricare dintre simptomele descrise anterior, mergeți cât de repede posibil la medicul oftalmolog. Întârzierea stabilirii diagnosticului și întârzierea începerii tratamentului poate duce către complicații serioase, chiar pierderea vederii în cazuri extrem de avansate.
Articol realizat de:
Dr. Ioana Bianca Gherasoiu, Medic Oftalmolog
