Vederea dublă1, cunoscută și sub denumirea de diplopie (provenind din grecescul „ diploos”, care înseamnă „dublu”, și „ops” tradus ca „ochi”), reprezintă precepția simultană a două imagini ale aceluiași obiect. Aceasta poate fi o experiență derutantă și, în unele cazuri, poate semnala o afecțiune medicală serioasă. Diplopia poate fi de mai multe tipuri și poate apărea din cauza unor multiple condiții de sănătate are afectează ochii, sistemul nervos sau sistemul muscular.
Există două tipuri principale de vedere dublă și este foarte important să facem distincția clinică între cele 2 entități:
- Diplopia monoculară2,3: apare atunci când pacientul vede dublu un obiect cand a acoperit sau închis unul dintre ochi. De obicei, vederea dublă persistă când acoperă ochiul neafectat și dispare când este acoperit ochiul afectat. Acest tip de diplopie este cel mai comun și, de regulă, indică o problemă structurală a ochiului sau un viciu refractiv (astigmatism, miopie, hipermetropie). Diplopia monoculară nu depinde de alinierea celor doi ochi.
- Diplopia binoculară2,3: se caracterizează prin vedere dublă atunci când ambii ochi sunt deschiși și dispare atunci când pacientul inchide/acoperă oricare dintre ochi. Acest tip de diplopie, adesea, este asociat cu anomalii în mișcarea sau alinierea ochilor (ex. paralizia mușchilor oculari, strabism).
Diplopia poate fi orizontală, verticală, torsională sau o combinație a acestora4.
Care sunt cauzele vederii duble?
Cauzele vederii duble pot fi extrem de variate, implicând atât afecțiuni oculare, cât și condiții neurologice sau sistemice. În cele ce urmează, sunt discutate principalele mecanisme patogenetice implicate.
I. Afecțiuni oculare:
Strabismul. Afecțiunea în care ochii nu sunt aliniați corect și nu se mișcă impreună în mod coordonat ducând la vedere dublă4.
Erori de refracție. Condiții precum astigmatismul, în care razele luminoase nu sunt focalizate uniform pe retină, pot crea percepția unor imagini distorsionate, în anumite cazuri, chiar și la diplopie monoculară. De asemenea, diferențele mari de dioptrii între cei doi ochi (anisometropie), pot duce la diplopie monoculară, din cauza faptului că sistemul nervos central (creierul) poate întâmpina dificultăți în a uni cele două imagini într-una singură. O altă cauză de vedere dublă poate fi prescrierea incorectă a ochelarilor sau a lentilelor de contact5.
Cataracta. Opacifierea cristalinului ocular provoacă o dispersie a luminii care pătrunde în ochi, ceea ce poate duce la vederea dublă, în special în condiții de iluminare slabă. Diplopia asociată cu cataracta este adesea monoculară și poate fi corectată prin intervenție chirurgicală.
Keratita și afecțiunile corneene. Inflamațiile la nivelul corneei, cum ar fi keratita, pot altera focalizarea imaginii pe retină, ducând astfel la diplopie. De asemenea, leziunile corneene, inclusiv cele post-chirurgicale, pot determina apariția unei diplopii persistente sau temporare.
Sindromul de ochi uscat. Filmul lacrimal are rolul de a crea o suprafață netedă și uniformă pe cornee, care ajută la focalizarea corectă a luminii. În sindromul de ochi uscat, filmul lacrimal devine instabil și se rupe rapid, creând zone de uscăciune și suprafață neregulată. Aceste neregularități fac ca fasciculele luminoase sa fie refractate inegal pe retină, ducând în acest fel la distorsionarea imaginii și uneori, chiar și la senzația de vedere dublă.
II. Afecțiuni neurologice
Paralizia nervilor cranieni (III, IV,VI)6 . Afectarea nervilor cranieni poate duce la paralizia unuia sau mai multor mușchi oculari, provocând astfel o aliniere defectuoasă a ochilor, fenomen denumit strabism. Această afectare favorizează apariția diplopiei binoculare, deoarece fiecare ochi percepe o imagine diferită. Cauzele sunt multiple și pot include AVC-ul, traumatismele cerebrale și malformațiile arterio-venoase cerebrale.
Accidentul vascular cerebral. În cazul în care afectează zonele cerebrale implicate în controlul mișcării ochilor, pot apărea probleme de coordonare oculară, ducând la diplopie binoculară.
Tumorile cerebrale și malformațiile vasculare. Acestea pot pune presiune pe nervii cranieni sau pe zonele cu rol in controlul mișcărilor oculare, afectând coordonarea ochilor și prin urmare la diplopie binoculară. Adenomul de hipofiză, în cazul în care dimensiunea acestuia este mai mare, poate comprima chiasma optică si nervii cranieni, ducând la modificări de câmp vizual și, respectiv, de coordonare a mișcărilor oculare.
Scleroza multiplă. Poate provoca diplopie prin afectarea sistemului nervos central, în special a nervilor și a zonelor creierului implicate în controlul mișcărilor oculare coordonate7.
III. Afecțiuni sistemice
Miastenia gravis3. O boală autoimună care afectează neurotransmisia între nervi și mușchi poate determina slăbiciune la nivelul mușchilor oculari, ceea ce duce la diplopie binoculară. Acest tip de diplopie este adesea fluctuant, apărând în condiții de oboseală.
Diabetul zaharat4. Diabetul netratat poate afecta microcirculația, inclusiv la nivelul nervilor oculari, provocând paralizia nervilor cranieni și, implicit, diplopie.
Hipertensiune arterială4. Tensiunea arterială crescută poate conduce la leziuni ale vaselor mici de sânge care alimentează nervii oculari, ceea ce poate produce diplopie.
Oftalmopatie Graves8. Afecțiune cunoscută și sub denumirea de orbitopatie tiroidiană, se asociază cu hipertiroidismul și afectează țesuturile din jurul ochilor. În această patologie, sistemul imunitar atacă muschii extraoculari, provocând umflarea acestora cu restricționarea mișcarilor oculare și o aliniere incorectă a ochilor cu apariția diplopiei.
IV. Factori temporari și comportamentali
Alcoolul sau drogurile4 pot duce la dereglări temporare ale coordonării musculare, inclusiv la nivelul mușchilor oculari, determinând diplopie temporară.
Migrena. În cadrul migrenelor, unii pacienți pot experimenta simptome aurice, inclusiv diplopia. Acest fenomen este adesea de natură tranzitorie și se ameliorează odată cu dispariția cefaleei.
Simptomele asociate cu vederea dublă
În afară de perceperea a două imagini ale aceluiași obiect, diplopia poate fi însoțită de: durere oculară sau cefalee, vedere încețoșată, percepția dublă care apare într-o anumită direcție a privirii, dificultăți în menținerea echilibrului (în cazul în care cauza este neurologică), slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului (dacă este vorba despre un accident vascular cerebral)5.
Ce trebuie să faci dacă ai vedere dublă?
Diplopia poate fi un simptom al unei afecțiuni serioase, iar evaluarea medicală rapidă este esențială pentru a determina cauza și pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Iată câțiva pași recomandați5:
- Consultă un medic oftalmolog: Un specialist poate efectua un examen complet al ochilor și poate diagnostica afecțiunile oculare (ex. cataracta, astigmatismul) care ar putea cauza vederea dublă(2).
- Consultă un neurolog: Dacă diplopia este însoțită de simptome neurologice (ex. slăbiciune, dificultăți de vorbire, amorțeală), este necesar un examen neurologic pentru a evalua riscul unor afecțiuni mai grave, cum ar fi AVC-ul, tumori cerebrale sau scleroza multiplă. În cazul în care se suspectează o problemă neurologică, medicul poate recomanda teste de imagistică (CT, RMN) pentru a observa structurile cerebrale și pentru a evalua dacă există leziuni sau tumori4.
- Tratament medicamentos sau chirurgical: Tratamentul depinde de cauza identificată. În unele cazuri, poate fi necesar un tratament pentru o afecțiune oculară (ex. corectarea astigmatismului prin ochelari sau intervenție chirurgicală pentru cataractă), în altele poate fi nevoie de medicamente sau chiar de intervenție chirurgicală pentru a corecta aliniamentul ocular sau pentru a trata o boală sistemică.
Vederea dublă este un simptom care nu trebuie ignorat, deoarece poate indica o problemă serioasă la nivel ocular sau neurologic. Dacă apare, este esențial să căutați asistență medicală imediată pentru a identifica cauza și a preveni eventualele complicații. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot contribui semnificativ la ameliorarea vederii și la îmbunătățirea calității vieții.
BIBLIOGRAFIE
- Dinkin M. Diagnostic approach to diplopia. Contin Lifelong Learn Neurol. 2014;20(4):942–65.
- Basic Approach to Diplopia – EyeWiki [Internet]. [cited 2024 Nov 7]. Available from: https://eyewiki.org/Basic_Approach_to_Diplopia
- Binocular Diplopia: What Is It, Causes, Diagnosis | Osmosis [Internet]. [cited 2024 Nov 7]. Available from: https://www.osmosis.org/answers/binocular-diplopia
- Jain S. Diplopia: Diagnosis and management. Clin Med (Northfield Il). 2022 Mar 1;22(2):104–6.
- Double Vision (Diplopia): What It Is, Causes & Treatment [Internet]. [cited 2024 Nov 7]. Available from: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22203-diplopia-double-vision
- Cornblath WT. Diplopia due to ocular motor cranial neuropathies. Contin Lifelong Learn Neurol. 2014;20(4):966–80.
- Virgo JD, Plant GT. Internuclear ophthalmoplegia. Pract Neurol. 2017 Apr 1;17(2):149–53.
- Bahn RS. Graves’ Ophthalmopathy. N Engl J Med [Internet]. 2010 Feb 25 [cited 2024 Nov 7];362(8):726–38. Available from: http://www.nejm.org/doi/abs/10.1056/NEJMra0905750