Keratoconusul este o afecțiune oculară care afectează corneea, acea parte a ochiului care este responsabilă pentru refracția luminii și formarea imaginii clare pe retină. În cazul keratoconusului, corneea devine treptat subțire și conică, iar acest lucru duce la tulburarea vederii. Este o boală care apare de obicei în adolescență sau la începutul vârstei adulte și progresează pe parcursul mai multor ani.
Mulți dintre cei care suferă de keratoconus se confruntă cu dificultăți în vederea clară, chiar și după ce își schimbă ochelarii. În mod obișnuit, persoanele cu probleme de vedere pot obține o corectare destul de eficientă prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact. Totuși, în cazul keratoconusului, aceste metode nu mai sunt suficiente, iar vederea poate continua să se deterioreze, chiar și cu corecție optică. De aceea, este important să înțelegem când și de ce schimbarea ochelarilor nu mai ajută și ce alternative există.
Ce este keratoconusul?
Keratoconusul apare atunci când corneea, care este de obicei rotundă, începe să se subțieze și să capete o formă de con. Această deformare face ca lumina să nu mai fie refractată corect, iar imaginea care ajunge la retină devine distorsionată. Simptomele inițiale pot include o vedere încețoșată, dificultăți în a vedea noaptea și o schimbare frecventă a prescripției ochelarilor.
De ce nu mai ajută ochelarii?
În fazele incipiente ale keratoconusului, ochelarii pot oferi o corecție relativ bună a vederii. Totuși, pe măsură ce boala progresează și corneea devine mai subțire și mai conică, vederea devine din ce în ce mai distorsionată, iar ochelarii nu mai sunt suficienți pentru a corecta aceste deficiențe. De asemenea, corneea afectată poate duce la formarea unor cicatrici care îngreunează corectarea vederii prin metodele tradiționale.
Simptomele keratoconusului
Simptomele keratoconusului pot varia în funcție de severitatea afecțiunii și de stadiul său, dar de obicei, acestea includ:
- Vedere distorsionată: Una dintre cele mai comune manifestări ale keratoconusului este vederea distorsionată sau încețoșată. De exemplu, literele sau obiectele pot părea răsucite sau cu margini neregulate. Acest simptom apare din cauza modificărilor formei corneei, care nu mai permite focalizarea corectă a luminii pe retină.
Creșterea sensibilității la lumină: Persoanele cu keratoconus pot observa o
sensibilitate crescută la lumină, mai ales în condiții de iluminare slabă sau pe timp de noapte. Farurile de mașini sau luminițele stradale pot deveni foarte deranjante și pot contribui la un disconfort vizual.- Schimbări frecvente ale prescripției ochelarilor: În primele etape ale keratoconusului, schimbările de prescripție ale ochelarilor pot părea să îmbunătățească vederea, dar acestea devin tot mai puțin eficiente pe măsură ce boala progresează. În cele din urmă, se poate ajunge într-un punct în care ochelarii nu mai oferă niciun ajutor semnificativ.
- Dificultăți la citit sau la activități de zi cu zi: Persoanele cu keratoconus pot experimenta o dificultate crescută în activități care presupun o concentrare vizuală detaliată, cum ar fi cititul, lucratul la calculator sau conducerea pe timp de noapte.
- Ochii uscați și iritați: În unele cazuri, keratoconusul poate fi însoțit de o senzație de uscăciune sau iritație oculară, din cauza modificărilor care au loc în structura ochiului.
Când să ceri ajutor medical?
Dacă observi că vederea ta se deteriorează constant, iar ochelarii nu îți mai aduc aceeași claritate, este important să consulți un specialist oftalmolog. Un control regulat este esențial, pentru că keratoconusul poate fi diagnosticat și tratat mai eficient dacă este depistat din timp. În acest sens, consultul unui medic oftalmolog poate include teste detaliate ale corneei, cum ar fi topografia corneană, care poate arăta clar modificările formei corneei.
Cum se tratează keratoconusul?
Chiar dacă ochelarii nu mai sunt suficienți pentru a corecta vederea, există mai multe opțiuni de tratament care pot ajuta. Acestea pot fi următoarele:
Lentile de contact speciale: Lentilele de contact rigide sau lentilele de contact speciale pentru keratoconus pot oferi o corecție mai bună a vederii. Acestea ajută la uniformizarea suprafeței corneei și îmbunătățesc claritatea vederii.- Crosslinking-ul cornean: Este un tratament minim invaziv care ajută la întărirea corneei și poate încetini progresia keratoconusului. Procedura presupune aplicarea unei soluții de riboflavină (vitamina B2) pe cornee, urmată de expunerea acesteia la lumina ultravioletă. Aceasta ajută la formarea unor legături chimice între fibrele de colagen din cornee, ceea ce o face mai puternică și mai stabilă. Tratamentul este eficient în special în stadiile incipiente și intermediare ale keratoconusului și poate preveni necesitatea unui transplant de cornee.
Implanturi corneene: În cazuri mai severe, medicul poate recomanda implantarea unor mici dispozitive numite „segmenti intracorneeni”. Acestea sunt mici dispozitive de plastic care sunt inserate în cornee pentru a o remodela și a-i îmbunătăți forma. Această procedură poate ajuta la stabilizarea vederii și poate reduce necesitatea unui transplant de cornee.- Transplantul de cornee: În cazurile avansate, când alte tratamente nu mai sunt eficiente, poate fi necesar un transplant de cornee. Aceasta este o intervenție chirurgicală mai complexă, în care corneea afectată este înlocuită cu o cornee sănătoasă de la un donator. Transplantul de cornee este o procedură de amploare și necesită o perioadă de recuperare semnificativă, dar poate duce la o îmbunătățire semnificativă a vederii.
- Tratament cu corticosteroizi și alte medicamente: În anumite cazuri, medicul poate recomanda tratamente medicamentoase pentru a reduce inflamația ochilor sau pentru a preveni progresia bolii. Corticosteroizii, de exemplu, pot fi utilizați în scopuri de control al inflamației, dar aceștia trebuie administrați cu prudență, având în vedere posibilele efecte secundare, cum ar fi creșterea presiunii oculare.
Ce trebuie să faci?
Dacă ai fost diagnosticat cu keratoconus, este esențial să îți urmezi tratamentul recomandat de medic și să faci controale periodice pentru a monitoriza evoluția afecțiunii. În plus, protejează-ți ochii de expunerea excesivă la soare și evită frecarea ochilor, un obicei care poate agrava simptomele.
De asemenea, este important să știi că, deși keratoconusul poate fi o afecțiune dificilă, cu tratamentele adecvate, este posibil să îți îmbunătățești semnificativ vederea și să îți păstrezi calitatea vieții. Chiar și atunci când ochelarii nu mai ajută, există soluții moderne care pot face o diferență importantă.
În concluzie, dacă simți că vederea ta nu mai poate fi corectată prin ochelari, nu amâna vizita la medic. Consultul oftalmologic și identificarea corectă a opțiunilor de tratament îți pot oferi soluții eficiente pentru a trăi o viață activă și confortabilă, chiar și cu keratoconus. Ai grijă de sănătatea ochilor tăi!