Home Sănătatea ochilor Chirurgia refractivă: Când beneficiile nu depășesc riscurile!

Chirurgia refractivă: Când beneficiile nu depășesc riscurile!

Dr. Iulia Elena Ionescu

by SanatateaOchilorTai.ro

Dacă purtați ochelari, probabil v-a trecut măcar o dată prin minte ideea unei operații de reducere de dioptrii. Chirurgia refractivă a reprezentat mare interes încă de la apariție, devenind acum o metodă populară de corectare a defectelor de refracție precum miopia, hipermetropia sau astigmatismul. Această folosește tehnologia laser sau implanturi speciale pentru a modifica modul în care lumina pătrunde în ochi, astfel încât imaginea să se formeze clar pe retină, fără a mai fi nevoie de ochelari sau lentile de contact.

Cu toate că rezultatele sunt spectaculoase, și majoritatea pacienților sunt încântați, trebuie să înțelegem nu toți sunt candidați potriviți pentru acest tip de intervenție, iar o evaluare medicală atentă este esențială pentru a determina eligibilitatea fiecărui caz.

Tipuri de chirurgie refractivă

1. LASIK (Laser-Assisted In Situ Keratomileusis)

Este cea mai cunoscută și utilizată procedură. Presupune crearea unui flap subțire în cornee, care este apoi ridicat pentru ca laserul să remodeleze țesutul cornean de dedesubt. Flapul este apoi repoziționat, iar recuperarea este rapidă, cu disconfort minim. Printre efectele adverse se numără ochiul uscat sau complicațiile legate de flap.

2. PRK (Photorefractive Keratectomy)

Este o variantă mai veche, dar în continuare folosită, mai ales în cazuri cu cornee subțire. Nu implică un flap; în schimb, stratul superficial al corneei este îndepărtat complet prin diferite metode, iar laserul acționează direct pe suprafață. Recuperarea este mai lentă și poate fi însoțită de disconfort, dar rezultatele pe termen lung sunt comparabile cu LASIK.

3. SMILE (Small Incision Lenticule Extraction)

O tehnologie mai nouă, minim invazivă, utilizată în special pentru miopie și astigmatism. Laserul creează un lenticul (o lentilă minusculă) în interiorul corneei, care este extrasă printr-o incizie foarte mică, fără a crea un flap. Recuperarea este rapidă, iar riscul de ochi uscat este mai scăzut.

Contraindicații ale chirurgiei refractive

Așa cum fiecare dintre noi este unic, așa sunt și ochii noștri. Astfel că decizia de a realiza o intervenție de reducere de dioptrii nu are la bază doar refracția pacientului. Există multiple condiții care pot afecta siguranța și eficiența unei operații cu laser. În plus, factori generali de sănătate sau așteptările nerealiste pot transforma o procedură simplă într-un eșec.

Printre cele mai frecvente contraindicații se numără:

1. Afecțiuni oculare:

Sănătatea globului ocular, dar mai ales a corneei joacă un rol determinant în selectarea candidatiilor pentru chirurgia refractivă. Înaintea operației se realizează numeroase investigații, precum topografie corneană, pahimetrie, refractometrie, care să ofere medicului o imagine clară de ansamblu asupra sănătății ochiului. Afecțiunile care contraindică chirurgia refractivă sunt:

  • Keratoconus – risc de ectazie corneană
  • Cornee subțire sau cu formă neregulată-mai ales pentru LASIK
  • Cicatrici sau infecții active la nivelul corneei, edem cornean
  • Cataractă cu impact vizual semnificativ
  • Glaucom necontrolat
  • Sindromul de ochi uscat sever
2. Afecțiuni sistemice și medicația

Bolile autoimune precum lupus, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile seronegative reprezintă o contraindicație a chirurgiei refractive, mai ales dacă acestea se asociază cu sindrom de ochi uscat sever sau keratoconjunctivita sicca. Diabetul zaharat necontrolat care prezintă numeroase manifestări oculare precum keratopatie diabetică, retinopatie diabetică, este o altă contraindicație.

Isoretinoinul, folosit ca tratament sistemic în combaterea acneei este cunoscut pentru rolul său în sindromul de ochi uscat. Odată cu creșterea prevalenței acneei, acesta este din ce în ce mai des prescris, așa că medicul oftalmolog ar trebui să fie atent la acest aspect.

3. Stabilitatea refracției și așteptările pacientului

Pentru a se califica la operația de reducere a dioptriilor, pacientul trebuie să aibă minim 18 ani, și să nu prezinte variații mari ale dioptriilor în ultimul an. Totodată, este important să înțeleagă că chirurgia refractivă nu înseamnă “vedere perfectă pentru toată viață” fără nicio ajustare, iar rezultatul poate să nu corespundă cu așteptările sale. Procedura trebuie discutată în detaliu cu medicul oftalmolog în funcție de particularitățile cazului.

4. Sarcină și alăptare

Acestea reprezintă contraindicații temporare din cauza fluctuațiilor hormonale care pot influența dioptriile și vindecarea.

Ce opțiuni există dacă nu sunteți eligibil pentru chirurgia refractivă?

Dacă în urma evaluării medicale se stabilește că nu sunteți eligibil, nu înseamnă că trebuie să va resemnați cu vederea neclară. Există mai multe alternative, în funcție de situație:

  • Lentile de contact specializate: Unele forme de astigmatism sau keratoconus pot fi corectate eficient cu lentile rigide sau sclerale.
  •  Implanturi de lentile intraoculare (IOL): O variantă chirurgicală pentru pacienții cu dioptrii foarte mari sau cornee subțire.
  • Ochelari personalizați: Cu tehnologie avansată, ochelarii moderni pot oferi claritate excelentă, chiar și în cazuri mai complexe.
  • Monitorizarea periodică: În anumite cazuri, chirurgia nu este exclusă pe viață, ci doar amânată până la stabilizarea vederii sau tratarea unor afecțiuni asociate.

Înainte de orice decizie, informați-vă corect

Chirurgia refractivă este o inovație care a schimbat viața multor persoane, dar nu este potrivită pentru toți. Înțelegerea contraindicațiilor și a riscurilor poate proteja de decizii pripite sau așteptări nerealiste. Vederea este un dar prețios, iar orice intervenție asupra ochilor trebuie tratată cu maximă responsabilitate.

Dacă luați în considerare o astfel de procedură, cel mai important pas este un consult oftalmologic complet, în care să discutați deschis cu medicul și să luați împreună cea mai potrivita decizie.

Ar mai fi util să citești și